Afacerea cu vinul de coacăze

Cum să trăiți decent dintr-un hectar de căpșuni

Agrostar: 60% din fermele de vaci din tara vor disparea la eliminarea cotei de lapte, de la 1 aprilie

Eliminarea cotei de lapte la nivelul UE de la 1 aprilie ar putea duce la disparitia a 60% din fermele de vaci din România, estimeaza Federatia Agrostar, se arata într-un comunicat de presa remis, luni, AGERPRES.

"Se doreste distrugerea fermierilor români. De mai multi ani cerem masuri si nu s-a facut absolut nimic. Marii procesatori deja anunta fermierii ca nu le mai cumpara laptele sau reduc pretul astfel încât producatorul sa nu îsi acopere cheltuielile. As da un singur exemplu. SC Ferma Poroschia din judetul Teleorman, care are 140 de bovine, a fost anuntata de Danone ca nu îi mai cumpara laptele. La nivelul tarii sunt numeroase exemple. O sa dam laptele la porci", a declarat presedintele Sindicatului National al Crescatorilor de Bovine, vicepresedinte al federatiei Agrostar, Stefan Musca.

El a precizat ca se doreste falimentarea producatorilor români aducând lapte mai ieftin din afara, pentru ca în celelalte state membre UE subventiile sunt mult mai mari decât în România si se dau si la timp.

"Dupa ce fermierii români vor disparea, vor dubla pretul si vom fi obligati sa cumparam, nu vom mai avea de ales. La noi în tara nu avem unde sa ne vindem marfa, degeaba producem. Nu avem loc în piete, nu avem loc în supermarketuri si hipermarketuri", a precizat Musca.

Federatia a înaintat recent Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale o adresa în care cere rezolvarea urgenta a mai multor probleme din sectorul agricol, printre care si gasirea unor solutii pentru producatorii români de lapte de vaca.

Sursa: Agerpres

O veste buna pentru cei interesati de dezvoltarea unor afaceri in domeniul acvaculturii

Potrivit unei declaratii făcute de Marian Cuzdrioreanu, președintele Asociației Procesatorilor, Importatorilor, Distribuitorilor și Comercianților de Pește din România - RO-FISH, necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri și numai 13% din producție internă. Stirea a fost difuzată de AGERPRES in cursul lunii noiembrie 2014. Potrivit aceleiasi stiri consumul de peste a scăzut de la 8,5 kilograme în 1990 la numai 4 kilograme în prezent.

Scăderea consumului cu peste 50% in ultimii 24 de ani in mod evident nu este o veste imbucurătoare, dar faptul că necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri ar trebui să fie un imbold pentru toti aceia care detin teren pe care se poate amenaja o crescătorie de peste.

Multi dintre cei care au avut norocul să li se retrocedeze un teren bun pentru amenajarea unei crescătorii de peste s-au orientat către pescuitul sportiv deoarece este mult mai simplu. Productia intensivă in schimb este mai pretentioasă si necesită cunostinte tehnice si in plus presupune mai multă atentie in privinta calitătii apei.

Cei care vor să castige cu adevărat bani ar trebui insă să inteleaga ca banii nu se obtin usor. Chiar dacă bătaile de cap sunt mult mai mici in cazul amenajării unei bălti pentru pescuitul sportive, ei nu ar trebui să piardă din vedere următoarele:

- faptul că necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri reprezintă de fapt o oportunitate de piată;

- productia intensivă se poate realiza in helestee cu dimensiuni mici de pană la 1-2 ha deoarece la aceste suprafete se poate controla si interveni usor asupra calitătii apei si a oxigenului solvit;

- productia superintensivă se poate realiza in bazine ce se pot amplasa pe suprafete relativ mici si ofera sansa obtinerii unor cantităti foarte mari de peste.

In cazul productiei superintensive in mod sigur nu putem vorbi de o crestere a pestilor in sistem ecologic, dar datorită pretului de livrare scăzut desfacerea rapidă a produsului este asigurată.

La nivel european, acvacultura furnizează aproape 20% din producția de pește și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 80 000 de persoane.

Consiliul și Parlamentul European au aprobat nouă politică comună în domeniul pescuitului (PCP), iar aceasta a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Noua PCP își propune să readucă stocurile de pește la niveluri sustenabile, să pună capăt practicilor de pescuit care irosesc resurse. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) pentru perioada 2014-2020 va sprijini pescuitul la scară mică, pescarii tineri și operatorii locali, va stimula inovarea si va sprijini acvacultura europeană, astfel încât aceasta să își poată dezvolta pe deplin potențialul.

In Romania, in perioada 2014 va functiona “Programul Operațional Maritim și de Pescuit”. Acesta va acorda sprijin financiar pentru:

- investiții în sectorul acvaculturii: noi unități, modernizarea unităților existente, diversificarea speciilor, îmbunătățirea potențialului siturilor de acvacultură;

- promovarea de noi surse de venit în interiorul sectorului (activități de procesare, de marketing) și în afara acestuia (activități ecologice, turism, educație);

- investiții în porturi pescărești, adăposturi, debarcadere, centre de primă vânzare;

- îmbunătățirea condițiilor de muncă legate de sănătatea și siguranța la bordul navelor de pescuit în apele interioare și maritime;

- sprijin pentru înființarea, organizarea și funcționarea lanțului producători ‐ procesatori-comercianți;

- diversificarea pescuitului și a sectorului acvaculturii prin sprijinirea creării de noi întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă în domeniu.

Asociatiile de producatori au sanse mai mari de a obtine credite bancare decat fermierii individuali

Afacerile “se fac pe bani” si pentru a avea banii necesari infiintării si dezvoltării unei afaceri de cele mai multe ori solutia o reprezintă creditul bancar. Chiar si atunci cand apelezi la fonduri europene nerambursabile ai nevoie de credite bancare, căci prin programele europene ti se rambursează cheltuielile efectuate, dar pentru a ti se rambursa ceva in prima etapă trebuie să faci rost de bani si să ii investesti. 

Din păcate in ultima vreme volumul de credite acordat de bănci agricultorilor a fost extrem de mic. Băncile afirmă că nu acordă un volum mai mare de credite deoarece nu există cerere solvabilă in timp ce fermieri spun că nu isi pot dezvolta afacerile si nu reusesc să obtină profituri suficiente pentru a-si onora datoriile către bănci tocmai din cauza faptului că sunt sub-finantati si nu pot să facă investitiile care le-ar permite cresterea profitabilitătii.

Practic, cu cat o exploatatie agricolă este mai mică cu atat sansele fermierului de a obtine un credit sunt mai mici, si ca atare sansele sale de dezvoltare tind către zero. Bancherii spun insă că există si o solutie la acestă problemă, solutia fiind asocierea.

Fermierii cu exploatatii agricole mici ar trebui să găsească o formula de asociere, de infiintare a unor intreprinderi comerciale care sa fie viabile pe piata, pentru a crea o afacere profitabilă si care să poată atrage finantări bancare.

Nu e simplu, căci din cauza comunismului agricultorii romani au ajuns să urască asocierea. Din 1949, cand a început marea campanie a cooperativizării agriculturii si pana in 1989 tăranii au fost fortati să isi cedeze terenurile si să lucreze in Cooperative Agricole de Producție (CAP-uri), idee care s-a dovedit a fi un adevărat dezastru. 

Acum insă se pare că a sosit momentul ca micii fermieri să se gandească la asociere. Ar trebui să se gandească la asta nu numai pentru că asa pot obtine credite mai usor ci si fiindcă:

- pot primi de la Uniunea Europeana bani nerambursabili pentru constituirea si dezvoltarea asociatiilor de producători;

- din 2015, fermierii (sau asociatiile) care dețin între 5 și 30 de hectare vor primi un sprijin mai mare pe suprafață prin introducerea plății redistributive (cu aprox. 40 euro);

- creste rentabilitatea exploatatiei agricole;

- au sanse mai mari de a isi desface produsele la preturi avantajoase;

Revenind la credite, un alt aspect pe care trebuie să il ia in calcul toti fermierii agricoli il reprezintă garantarea creditelor. Este adevărat că se poate apela la Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), dar acesta poate acoperi doar o parte din creditul solicitat, iar atunci cand esti singur si ai doar o casă la tară nu e simplu să constitui garantiile colaterale necesare.

APIA: Fermierii români au primit 769 de milioane de euro în 2014

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit în conturile fermierilor români peste 3,4 miliarde lei, respectiv 769 milioane euro, de la începutul anului și până în prezent, iar până la finele lui 2014 sunt estimate plăți în valoare de 2,5 miliarde euro, potrivit datelor anunțate miercuri de APIA.

Citeste articolul pe agerpres.ro : click aici

Blogul de afaceri agricole la dispozitia dvs

Lansam blogul afacerilor agricole cu scopul de a veni in sprijinul fermierilor si a celor interesati de agricultura.  Ne propunem sa va aducem atat informatii tehnice legate de agricultura si zootehnie cat si informatii utile legate de posibilitatile de finantare a agriculturii.
Periodic vom publica informatii utile pentru toti cei care vor sa afle noutati din acest domeniu