Potrivit unei
declaratii făcute de Marian Cuzdrioreanu, președintele Asociației
Procesatorilor, Importatorilor, Distribuitorilor și Comercianților de Pește din
România - RO-FISH, necesarul de pește din România este susținut în proporție de
87% din importuri și numai 13% din producție internă. Stirea a fost difuzată de
AGERPRES in cursul lunii noiembrie 2014. Potrivit aceleiasi stiri consumul de
peste a scăzut de la 8,5 kilograme în 1990 la numai 4 kilograme în prezent.
Scăderea
consumului cu peste 50% in ultimii 24 de ani in mod evident nu este o veste
imbucurătoare, dar faptul că necesarul de pește din România este susținut în
proporție de 87% din importuri ar trebui să fie un imbold pentru toti aceia
care detin teren pe care se poate amenaja o crescătorie de peste.
Multi dintre
cei care au avut norocul să li se retrocedeze un teren bun pentru amenajarea
unei crescătorii de peste s-au orientat către pescuitul sportiv deoarece este
mult mai simplu. Productia intensivă in schimb este mai pretentioasă si
necesită cunostinte tehnice si in plus presupune mai multă atentie in privinta
calitătii apei.
Cei care vor
să castige cu adevărat bani ar trebui insă să inteleaga ca banii nu se obtin
usor. Chiar dacă bătaile de cap sunt mult mai mici in cazul amenajării unei
bălti pentru pescuitul sportive, ei nu ar trebui să piardă din vedere
următoarele:
- faptul că
necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri
reprezintă de fapt o oportunitate de piată;
- productia
intensivă se poate realiza in helestee cu dimensiuni mici de pană la 1-2 ha
deoarece la aceste suprafete se poate controla si interveni usor asupra
calitătii apei si a oxigenului solvit;
- productia
superintensivă se poate realiza in bazine ce se pot amplasa pe suprafete
relativ mici si ofera sansa obtinerii unor cantităti foarte mari de peste.
In cazul
productiei superintensive in mod sigur nu putem vorbi de o crestere a pestilor
in sistem ecologic, dar datorită pretului de livrare scăzut desfacerea rapidă a
produsului este asigurată.
La nivel
european, acvacultura furnizează aproape 20% din producția de pește și oferă
locuri de muncă pentru aproximativ 80 000 de persoane.
Consiliul și
Parlamentul European au aprobat nouă politică comună în domeniul pescuitului
(PCP), iar aceasta a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Noua PCP își propune
să readucă stocurile de pește la niveluri sustenabile, să pună capăt
practicilor de pescuit care irosesc resurse. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) pentru
perioada 2014-2020 va sprijini pescuitul la scară mică, pescarii tineri și
operatorii locali, va stimula inovarea si va
sprijini acvacultura europeană, astfel încât aceasta să își poată dezvolta
pe deplin potențialul.
In Romania, in
perioada 2014 va functiona “Programul Operațional Maritim și de Pescuit”.
Acesta va acorda sprijin financiar pentru:
- investiții
în sectorul acvaculturii: noi unități, modernizarea unităților existente,
diversificarea speciilor, îmbunătățirea potențialului siturilor de acvacultură;
- promovarea
de noi surse de venit în interiorul sectorului (activități de procesare, de
marketing) și în afara acestuia (activități ecologice, turism, educație);
- investiții
în porturi pescărești, adăposturi, debarcadere, centre de primă vânzare;
-
îmbunătățirea condițiilor de muncă legate de sănătatea și siguranța la bordul
navelor de pescuit în apele interioare și maritime;
- sprijin
pentru înființarea, organizarea și funcționarea lanțului producători ‐
procesatori-comercianți;
-
diversificarea pescuitului și a sectorului acvaculturii prin sprijinirea
creării de noi întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă în domeniu.
